Raport - Recondiţionarea carenelor :: Univers Moto Online versiune BETA

Recondiţionarea carenelor
autor: Filip Pitaru
2005-11-08

Una dintre cel mai des intalnite probleme la motocicletele accidentate sau la cele cumparate la mana a doua este reparatia carenelor, bineinteles cand acestea dispun de asa ceva. O recomandare binevenita ar fi schimbarea acestora cu unele noi, atunci cand se poate, sau chiar cu unele similare second-hand in stare buna. Insa, cum de cele mai multe ori costurile ridicate nu permit achizitionarea partilor accidentate, exista intotdeauna posibilitatea refacerii acestora.

Cosmin Muresan, sau Kerosen, cum ii spun prietenii, este cunoscut in Alba Iulia pentru lucrarile de airbrush, insa nu numai. Reparatia carenelor “busite” reprezinta pentru el o problema la ordinea zilei in timpul sezonului frumos. Desi procedeul de refacere pare a fi banal, este de preferat sa fie realizat de catre persoane specializate in acest domeniu, incluzandu-se aici si necesitatea cunoasterii unor elemente de vopsitorie. Prima regula si cea mai importanta este pastrarea tuturor pieselor din carena sparta. Cu cat aceasta este mai completa, cu atat lucrarea va fi realizata mai repede si va costa mai putin.

Pentru carenele complete, dar sparte, una dintre modalitatile de refacere este folosirea unui pistol clasic de lipit pentru sudarea crapaturilor. Lipirea la cald va creste rezistenta carenei si va diminua sansele de a se rupe in acelasi loc din cauza vibratiilor. Pentru aceasta este nevoie insa de foarte multa atentie si trebuie tinut cont de planuri sau de suprafetele curbe. O astfel de lucrare poate dura chiar si 20 de ore, fiind munca de “chinez batran”, dupa cum spune Kerosen. Peste lipitura se aplica ulterior un strat de chit plastic. Dupa degresare si finisarea prin slefuire, se trece la procedeul de vopsire a carenei: se aplica un strat de primer, se slefuieste fin, se vopseste si se lacuieste. Lipsa stratului de primer poate face ca vopseaua sa se cojeasca, deoarece nu prinde pe plasticul de dedesubt.

Indreptarea eventualelor denivelari se face inaintea vopsirii, la cald, prin incalzirea carenei cu o turbosuflanta cu aer, apoi cu mana sau cu un obiect rotund, cand este vorba despre suprafete curbe, ori cu un obiect plan, daca este vorba despre suprafete drepte. Pentru a obtine efectul dorit se foloseste o carpa umeda, care are rolul de a rigidiza imediat la loc suprafata indreptata.

O alta metoda des intalnita pentru sudura crapaturilor este folosirea fibrei de sticla si a rasinii, insa aceasta metoda prezinta un dezavantaj major, si anume riscul de a crapa ulterior din cauza vibratiilor ce apar in timpul solicitarilor.

Pentru carenele carora le lipsesc bucati de material, procedeele sunt aceleasi, cu exceptia realizarii partilor lipsa. Acestea se fac fie cumparand fibra de sticla si rasina separat, fie prin utilizarea unor “kit-uri” ce pot fi gasite in comert. Un sul de un kilogram de fibra si un borcan de un kilogram si jumatate-doua de rasina si intaritorul aferent sunt suficiente pentru realizarea unei intregi carene, costul acestora nedepasind 300.000-500.000 de lei, in functie de sursa de aprovizionare.

Bucata lipsa poate fi taiata si dintr-o alta carena la dimensiuni, folosind un petic de hartie dupa modelul celei lipsa. Daca acest lucru nu va este la indemana, se poate trece la construirea ei. Se folosesc fasii de panza dupa dimensiunile sparturii, care se imbiba cu ipsos, mulajul trebuind a fi adus la forma necesara. Se lasa la uscat o zi, dupa care se aplica fibra de stica. Procedeul pentru realizarea unei carene complete urmeaza acelasi principiu, mulajul trebuind facut dupa o carena de la o motocicleta similara sau, cu foarte multa atentie, la ochi, daca nu exista sablon. Mulajul din ipsos se slefuieste fin si se unge cu ulei, pentru a scoate mai usor forma finita. Se toarna un strat de rasina amestecata cu intaritor pe toata suprafata viitoarei carene, strat ce trebuie intins uniform cu pensula, iar peste acesta se pune o folie de fibra de sticla. Peste folie se mai aplica un strat de rasina, care trebuie imbibat cu pensula in tesatura de fibra, pentru ca materialul sa se intareasca uniform. In general, o carena de motocicleta este facuta din 3-5 straturi, in functie de grosimea dorita si tensiunile la care va fi supusa.

« înapoi la teste...